Casa Baniei, unul dintre cele mai vechi lăcașuri din județul Dolj, reprezintă astăzi un loc de pelerinaj pentru iubitorii de artă medievală. Clădirea a fost ridicată la sfârșitul secolului al XV-lea de boierii Craiovești și reconsolidată în anul 1699 de către Constantin Brâncoveanu. Pivnița, realizată de Craiovești, poate fi admirată și astăzi, în timp ce restul construcției datează dintr-o perioadă mai recentă.

De-a lungul timpului, Casa Baniei a trecut prin numeroase incendii și schimbări de stăpânire. Sub ocupația austriacă a ținuturilor românești, a devenit sediul administrației austriece. În anul 1750, a intrat în proprietatea Episcopiei Râmnicului, iar după 1850 a devenit sediul Tribunalului, al Liceului Frații Buzești și a găzduit chiar Arhivele Statului în teritoriu.

Din 1966, Casa Baniei adăpostește o colecție valoroasă de opere de artă brâncovenească, găzduind Sectia de Etnografie a Muzeului Olteniei.

Casa Baniei oferă turiștilor informații specializate pentru cultivarea tradițiilor locale și găzduiește publicații culturale importante precum anuarul Oltenia, Studii și comunicări, Etnografie. În interiorul muzeului, se găsesc opere de artă tradițională brâncovenească, inclusiv ceramică, țesături, icoane și instrumente muzicale. În apropiere, magazinul “La carul cu oale” pune la vânzare numeroase obiecte de artă cu semnificație culturală.

Catedrala „Sfântul Dumitru” din Craiova este una dintre cele mai impunătoare construcții religioase din oraș, având o istorie bogată și o arhitectură remarcabilă. Edificiul a fost înălțat cu sprijinul familiei boierilor Craiovești și adăpostește în prezent moaștele Sfântului Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului, precum și ale Sfinților Serghie, Vah, și ale Sfintei Mucenițe Tatiana.

Istoricul Catedralei „Sfântul Dumitru” datează încă dinainte de anul 1645, conform documentelor atestătoare, când era cunoscută sub numele de „Biserica Domnească de la Craiova”. În 1651, la ordinul domnitorului Matei Basarab, biserica a fost supusă unei ample reconstrucții, modificându-se radical structura sa originală. În perioada 1849-1889, edificiul a fost închis, iar între anii 1889-1893, la solicitarea regelui Carol I și a Reginei Elisabeta, s-a realizat reconstrucția după planurile arhitectului Andre Lecomte de Nouy. Biserica a primit denumirea de catedrală abia în 1939.

Principalele obiective de vizitat în cadrul Catedralei „Sfântul Dumitru” includ Sfintele Moaște, iar programul de vizitare este între 07:30 și 23:00.

În proximitatea Catedralei „Sfântul Dumitru”, vizitatorii pot explora și alte atracții turistice, cum ar fi Parcul Sfântul Dumitru, Muzeul Olteniei și biserica Sfânta Treime.

Pentru informații suplimentare și contact, puteți accesa site-ul oficial al catedralei: www.catedralasfantuldumitrucraiova.ro. De asemenea, puteți găsi adresa de e-mail pe acest site.

Adresa Catedralei „Sfântul Dumitru” din Craiova este situată în localitatea Craiova, pe Strada Matei Basarab, nr. 14. Catedrala se află la aproximativ 5 minute de Muzeul Olteniei.

Gradina Botanică din Craiova a fost înființată în anul 1952, sub îndrumarea profesorului universitar Al. Buia (1911-1964), avându-l pe arhitectul peisagist francez Emile Redont ca inițiator al conceptului său încă din primii ani ai secolului nostru. Inițial proiectată ca un parc public în partea de nord a orașului, gradina a evoluat de-a lungul timpului, devenind un adevărat colț de natură și cunoaștere.

În perioada de glorie a grădinii, aceasta găzduia peste 3.000 de exemplare de foioase și conifere. În serele sale, cu o suprafață de 750 de metri pătrați, se afla o impresionantă colecție de peste 900 de specii exotice, toate având valoare științifică și decorativă. Punctul central de atracție era Rosariul, o grădină de trandafiri amplasată în fața sediului administrativ, cu o suprafață de 2000 de metri pătrați, care adăpostea o colecție impresionantă de peste 250 de soiuri de trandafiri și numeroase varietăți de lalele.

Gradina Botanică a Universității din Craiova dispune de un Herbar cu aproximativ 400.000 de coli și un mic Muzeu, reflectând diversitatea și importanța plantelor. Astăzi, grădina este îngrijită și finanțată de stat, fiind parte integrantă a structurii Universității din Craiova. O vizită în acest loc deosebit oferă o oportunitate unică de a descoperi și înțelege bogăția și frumusețea lumii vegetale.

Mănăstirea Cosuna, situată în Craiova, este o clădire de importanță istorică și spirituală, frecvent vizitată de sute de turiști în fiecare zi. Aceasta reprezintă cea mai veche construcție de cult din oraș, conservată într-o stare destul de bună de către autorități, cu precădere biserica, în timp ce celelalte clădiri care însoțeau mănăstirea au fost complet distruse de incendii, cutremure sau inundații.

Ridicarea mănăstirii a implicat folosirea de materiale rezistente, precum piatră sau cărămidă. Îmbinarea elementelor de arhitectură bizantine cu cele tradiționale românești conferă clădirii o arhitectură distinctivă, captivând admirația celor care o vizitează.

Istoricul Mănăstirii Cosuna din Craiova este plin de mister și povești. Există atestări documentare care indică data de 3 decembrie 1572 ca fiind momentul ridicării mănăstirii, dar există și păreri conform cărora aceasta ar fi fost construită în anul 1483.

Printre obiectivele principale de vizitat în cadrul Mănăstirii Cosuna se numără biserica însăși, iar în proximitate puteți explora și alte atracții turistice precum Parcul Tineretului sau balta Mofleni.

Adresa Mănăstirii Cosuna este situată în Craiova, pe Strada Cosuna, nr. 17, în cartierul Mofleni. Accesul la mănăstire se realizează în Bucovatul Vechi din Craiova, oferind o experiență autentică și plină de istorie pentru cei care o vizitează.

Mitropolia Olteniei din Craiova reprezintă un important loc de închinare pentru toți locuitorii din zona sudică a României și, în același timp, constituie un punct turistic de referință.

Istoricul Mitropoliei Olteniei din Craiova este plin de evenimente semnificative. Inițial, autoritățile au decis să stabilească prima Mitropolie a Olteniei în orașul Drobeta Turnu Severin, în jurul anului 1370. Cu toate acestea, în realitate, la data de 7 noiembrie 1939, s-a luat hotărârea de a înființa actuala Mitropolie în orașul Craiova.

La scurt timp după înființare, în anul 1945, autoritățile au desființat Mitropolia. În data de 24 mai 1947, conform deciziilor parlamentare, la Craiova a fost înființată o Arhiepiscopie care acoperea mai multe județe, printre care Dolj, Mehedinți și Gorj. În 1949, Sfântul Sinod a hotărât să transforme Arhiepiscopia în Mitropolie a întregii Oltenii. De-a lungul timpului, Mitropolia Olteniei a avut în slujbă preoți remarcabili, printre care se numără Nifon Criveanu, Firmilian Marin, Teoctist Arăpașu și Nestor Vornicescu.

Principalele obiective de vizitat în cadrul Mitropoliei Olteniei includ arhitectura sa impresionantă și locurile de închinare. Mitropolia poate fi vizitată în orice moment.

În apropiere de Mitropolia Olteniei, puteți explora și alte atracții turistice, precum Casa Memorială Elena Farago, Muzeul de Artă și Muzeul Olteniei.

Pentru informații suplimentare și contact, puteți apela la numărul de telefon 0251 415 054 sau să accesați site-ul web www.mitropoliaolteniei.ro. Adresa exactă a Mitropoliei Olteniei din Craiova este Strada Mitropolit Firmilian nr. 3.

Mitropolia Olteniei se află în centrul orașului Craiova, fiind ușor accesibilă pentru vizitatori.

Muzeul de Artă Craiova reprezintă astăzi una dintre cele mai prestigioase instituții muzeale din România, fiind inaugurat în vara anului 1954 în somptuosul palat al familiei Jean Mihail.

Clădirea, construită la începutul secolului XX de către un negustor extrem de bogat pe nume Constantin Mihail, este o bijuterie arhitecturală ce folosește cele mai fine materiale, precum stucatura aurită, marmura de Carrara, mătase de Lyon, cristale de Murano, oglinzi venețiene, picturi pe plafon și altele, toate lucrările fiind realizate de meșteri străini.

Muzeul funcționează în această clădire încă din anul 1954 și găzduiește un patrimoniu cultural valoros, alcătuit din peste 4000 de lucrări de artă adunate și conservate de-a lungul anilor. Înființarea Muzeului de Artă are la bază colecțiile donate de Alexandru și Aretia Aman orașului, pentru constituirea unei fundații în cadrul căreia a funcționat, începând cu anul 1908, o pinacotecă, o bibliotecă și un muzeu în orașul Craiova.

Până în anul 1993, muzeul deținea aproximativ 12,000 de piese de artă, inclusiv 2000 de picturi românești, peste 200 de picturi străine, peste 200 de sculpturi românești și străine, peste 6500 de desene și gravuri, precum și aproape 700 de lucrări de artă decorativă românească și străină.

Programul de vizitare al Muzeului de Artă din Craiova este următorul:

• Marți – Sâmbătă: 10:00 – 17:00
• Duminică: 09:00 – 17:00

Parcul Romanescu, cunoscut și sub numele de Parcul Bibescu, se află în partea de sud a orașului Craiova și își trage denumirea de la terenul achiziționat în anul 1853 de către Primăria Craiovei de la Iancu Bibescu.

Construcția parcului a început în anul 1897, conform planurilor elaborate de arhitectul francez Edouard Redont, sub îndrumarea primarului orașului din acea perioadă. Parcul a fost inaugurat în 1903, având onoarea de a fi deschis în prezența Regelui Carol.

Punctul focal al parcului este reprezentat de un lac întins pe o suprafață de 4 hectare, dar în cadrul său se regăsesc și alte atracții, printre care un castel fermecat în apropierea Podului Suspendat, ale cărui ruine au devenit un obiectiv turistic de interes. De asemenea, parcul găzduiește un foisor din lemn, un amfiteatru și un hipodrom, întinzându-se pe 20 hectare, însă acesta din urmă nu mai este folosit din anul 2000.

De remarcat că Parcul Romanescu este în prezent unul dintre cele mai mari parcuri naturale din sud-estul Europei, ocupând o suprafață de aproape 100 hectare și adăpostind specii prețioase de arbori. Lacul parcurs de un elegant pod suspendat și o mică grădină zoologică completează atmosfera plăcută a parcului.

Istoricul Parcului Romanescu din Craiova este impresionant, proiectul său fiind distins cu medalia de aur la Expoziția Universală de la Paris din anul 1900.

Anterior cunoscut sub denumirea de Teatrul Național din Craiova, Teatrul Național Marin Sorescu reprezintă o instituție teatrală publică de cultură, finanțată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

Momentul semnificativ în istoria teatrului a avut loc în 1956, când o întreagă promoție de actori (George Cozorici, Amza Pellea, Silvia Popovici, Constantin Rautchi, Victor Rebengiuc, Dumitru Rucareanu, Sanda Toma), împreună cu profesorul lor Vlad Mugur, s-au alăturat Teatrului Național din Craiova. Această promoție a devenit ulterior cunoscută ca generația de aur a teatrului românesc.

Teatrul Național Marin Sorescu a participat activ la peste 150 de festivaluri și turnee în întreaga lume, obținând numeroase premii și distincții în urma unor reprezentații remarcabile. Printre aceste evenimente se numără Festivalul Internațional de la Edinburg, Festivalul Teatrului Americilor de la Montreal, Festivalul Internațional al Artelor Scenice de la Sao Paolo, Festivalul Lincoln Center (SUA), Festivalul de la Avignon, Festivalul Convenției Teatrale Europene de la Stockholm, Festivalul de Teatru de la Dublin, Festivalul Internațional de Teatru MESS-Sarajevo, etc.

De menționat că Teatrul Național Marin Sorescu este primul din Europa de Est care a devenit membru al Convenției Teatrale Europene.

Istoricul Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova își are rădăcinile în anul 1850 și a primit numele actual în onoarea personalității culturale și scriitorului local Marin Sorescu, în anii de după Revoluția din 1989.