Situat in partea sudica a tarii, chiar pe malul drept al Oltului, orasul Calimanesti reprezinta una dintre cele mai importante atractii si statiuni de recreere si recuperare medicala.

Situat în partea sudică a țării, chiar pe malul drept al Oltului, orașul Călimănești reprezintă una dintre cele mai importante atracții și stațiuni de recreere și recuperare medicală.

La doar 18 kilometri de orașul Râmnicu Vâlcea, pe drumul spre Sibiu, stațiunea Călimănești-Căciulata a devenit cunoscută în întreaga lume datorită posibilităților sale de tratare a diverselor afecțiuni. Recomandată pentru tratarea problemelor digestive, hepatobiliare, tulburărilor metabolice, renale, afecțiunilor respiratorii, bolilor sistemului nervos, afecțiunilor reumatismale, ginecologice, bolilor ORL, afecțiunilor dermatologice sau cardiovasculare, stațiunea oferă o gamă variată de opțiuni terapeutice.

În zonă, izvoarele naturale cu ape minerale sulfuroase, bromate de sodiu, bogate în calciu și magneziu, sunt binecunoscute pentru vindecarea zecilor de bolnavi în fiecare an. Munții Cozia și valea Oltului adaugă frumusețe naturală zonei, iar atracțiile precum Mănăstirea Cozia, Schitul Ostrov, Mănăstirea Stănișoara și Castrul Roman sunt adevărate monumente ale istoriei românești.

Călimănești și Căciulata sunt două stațiuni balneare de pe malul drept al Oltului care, prin intermediul factorilor naturali de mediu, oferă servicii terapeutice atât pentru adulți, cât și pentru copii. Bazele de tratament din zonă sunt recomandate pentru afecțiuni digestive, renale, hepatobiliare, reumatismale și altele.

Tratament:

• Instalații pentru băi calde cu apă minerală
• Electrohidroterapie
• Kinetoterapie
• Aerosoli și inhalții
• Bazine descoperite cu apă termală sulfuroasă.

Bine de știut:
Datorită altitudinii de peste 200 de metri, clima este predominant blândă, cu veri răcoroase și ierni liniștite. Prin urmare, în cazul în care vizitați regiunea, nu va trebui să vă faceți griji din acest punct de vedere.

Monument istoric situat între localitățile Pausa și Căciulata, în punctul denumit Poiana Bivolari, în apropiere de orașul Călimănești, Castrul roman Arutela a fost inclus în lista monumentelor istorice din 2004, având o vechime din epoca romană (137–138 d.Hr.). Acest sit arheologic se află pe malul stâng al râului Olt, în proximitatea Mănăstirii Cozia și în ambientul complexului hidroenergetic Turnu.

Construcția, realizată din lespezi de piatră, are o formă pătrată, cu turnuri semicirculare și turnuri pătrate la colțuri, amplasate de o parte și de alta a porții pretoriene. Pe zidurile din stânga și dreapta se găsesc două porți de serviciu. Zidul este compus din lespezi subțiri și piatră măruntă fixate cu mortar.

În timpul săpăturilor arheologice, au fost descoperite diverse obiecte precum arme, monede, vase și inscripții, care sunt astăzi expuse la Muzeul Militar din București.

Castrul roman Arutela poate fi vizitat de oricine, deoarece nu beneficiază de o prezență constantă pentru paza și securitate. Monumentul oferă o oportunitate fascinantă de a explora o bucată din trecutul istoric roman și se bucură de acces liber pentru public.

Mănăstirea Stănișoara este o mănăstire ortodoxă situată în localitatea Călimănești, județul Vâlcea.

În anul 1747, Gheorghe Clucerul a construit prima biserică, însă în 1788, în timpul războiului ruso-turc, biserica a fost distrusă de armatele turcești. Ruinele mănăstirii au fost transformate în stână de către ciobanii care s-au adapostit acolo timp de 20 de ani, ducând la denumirea locului ca fiind Stănișoara.

Între anii 1803 și 1806, mănăstirea a fost reconstruită de către monahii Sava și Teodosie, veniți de la Muntele Athos. Actuala biserică din piatră a fost construită în anii 1903-1908 de către arhimandritul Nicandru Manu. Mănăstirea poartă hramul Sfântul Mucenic Gheorghe.

De menționat:
Întregul așezământ monahal se află într-un cadru natural liniștit, înconjurat de frumuseți naturale irezistibile. Monahii duc o viață extrem de austeră, slujbele având loc în timpul nopții, iar hrana lor este vegetariană, fără carne.

Când discutăm despre importanța Mănăstirii Cozia, putem spune că aceasta reprezintă o fereastră deschisă către trecutul nostru, o realitate trăită în prezent.

Cu autenticitatea sa înfățișării, Mănăstirea Cozia se afirmă ca o adevărată capodoperă a stilului bisericesc românesc. Cu peste 600 de ani de la construcția sa, mănăstirea a fost adăpost pentru sute de călugări și oameni de cultură, recunoscuți pentru lucrările și scrierile lor artistice. Forma sa arhitectonică, coloristica și sculptura în piatră au constituit subiectul numeroaselor cercetări artistice, transformând-o într-o veritabilă operă de artă. Sculpturile în lemn și picturile murale au inspirat numeroși poeți și povestitori, în special în scrierile lor istorice, mănăstirea fiind considerată un punct strategic pentru viitorul țării.

Anual, mii de turiști români și străini încearcă să-i deschidă porțile, fiind fascinați de farmecul său aparte și de trecutul său istoric, reflectat în numeroase opere de artă. Mănăstirea Cozia se găsește în apropierea Văii Oltului, pe drumul național Râmnicu Vâlcea – Sibiu, la 22 de kilometri de Râmnicu Vâlcea și 75 de kilometri de Sibiu, într-un peisaj muntos, înconjurată de păduri bogate de foioase și conifere.

Istoria Mănăstirii Cozia din Călimănești ne poartă înapoi la perioada domniei voievodului Țării Românești, Mircea cel Bătrân. De-a lungul timpului, și-au făcut simțită prezența în acest loc domnitori și patriarhi ecumenici celebri, precum Eremia al Constantinopolului și Chiril Lucaris, Macarie patriarhul Antiohiei, Nectarie, Paisie și Dosoftei al Ierusalimului. Alegerea amplasamentului a fost strategică, având în vedere siguranța conferită în Valea Oltului, fiind considerată și un punct strategic în lupta împotriva otomanilor și totodată un loc de înălțare spirituală pentru voievozii vremii.

Schitul Ostrov este amplasat în localitatea Călimănești din județul Vâlcea.

Mănăstirea, înființată în 1520, a fost ctitorită de domnitorul Neagoe Basarab și soția sa, doamna Despina, și își dedică existența hramului “Nasterea Maicii Domnului”. Mănăstirea Ostrov reprezintă cea mai veche așezare monahală pentru maici din țară.

Biserica este construită pe locul unei biserici mai vechi din secolul al XIV-lea și a fost sfințită inițial fără pictură murală, utilizând inițial icoane pictate, aflate acum în Muzeul de Artă al României. Altarul a fost pictat în 1752, iar restul bisericii a fost decorat în stil frescă, reprezentând o remarcabilă valoare artistică, finalizându-se în anul 1760. În aceeași perioadă, inscripția veche de pe pisania bisericii a fost înlocuită cu un text românesc, scris în litere chirilice.

Istorie – Schitul Ostrov, Călimănești, Vălcea

• 1520: Mănăstirea este ctitorită de Neagoe Basarab și soția sa, Doamna Despina, cu hramul “Nasterea Maicii Domnului”.
• Secolul al XIV-lea: Pe locul unde se află biserica actuală a existat o biserică mai veche.
• 1520-1521: Biserica actuală este construită.
• 1752: Altarul bisericii este pictat.
• 1760: Frescele din restul bisericii sunt finalizate, înlocuindu-se și pisania veche cu una în limba română, scrisă cu litere chirilice.
• 1838: Un incendiu distruge chiliile și clădirile existente.
• 1940: Chiliile și clădirile sunt rezidite pe temeliile vechi.
• 1940-1989: Perioadă de comunism, cu restricții impuse vieții monahale.
• 1989: Căderea comunismului și revigorarea vieții monahale.

Arhitectură – Schitul Ostrov, Călimănești, Vălcea

• Biserica are o formă de cruce treflată, cu un plan trilobat.
• Frescele din interiorul bisericii sunt de o remarcabilă valoare artistică și datează din secolul al XVIII-lea.
• Tâmpla aurită a bisericii este din lemn de tei și datează din secolul al XVI-lea.
• Mănăstirea are un muzeu cu o colecție de icoane vechi și obiecte de cult.

Semnificație – Schitul Ostrov, Călimănești, Vălcea

• Mănăstirea Ostrov este cea mai veche așezare monahală pentru maici din țară.
• Un important loc de pelerinaj pentru credincioșii ortodocși.
• O valoroasă mărturie a istoriei și culturii românești.

De menționat:
Denumirea “Ostrov” derivă de la faptul că mănăstirea este construită pe un ostrov, o mică insulă formată în amonte de barajul situat la intrarea dinspre Râmnicu Vâlcea.

Alte informații despre Schitul Ostrov, Călimănești, Vălcea

• Mănăstirea se află pe o insulă a lacului de acumulare al hidrocentralei Călimănești de pe râul Olt.
• Se poate ajunge la mănăstire pe un pod din localitatea Călimănești.
• Mănăstirea oferă cazare pentru pelerini.
• În mănăstire se organizează slujbe religioase zilnic.

Figuri istorice

• Doamna Despina: Soția lui Neagoe Basarab, retrasă la mănăstire sub numele de Platonida, a contribuit la dezvoltarea acesteia.
• Teofana: Mama voievodului Mihai Viteazul, și-a petrecut ultimii ani la Mănăstirea Ostrov sub numele de schimnica Teofana.
• Perioada comunistă: Deși viața monastică a fost limitată, se spune că maicile de la Ostrov au reușit să ascundă obiecte religioase valoroase de regimul comunist.

Detalii arhitecturale

• Tâmpla aurită: Confecționată din lemn de tei, se remarcă prin sculpturile sale delicate și foita de aur care o împodobea odinioară (de unde și numele).
• Icoane: Mănăstirea deține o colecție valoroasă de icoane, inclusiv unele din secolul al XVI-lea, pictate de artiști importanți.
• Influențe artistice: Frescele din interiorul bisericii reflectă influențe bizantine și renascentiste.

Viața monahală

• Schimbarea statutului: Inițial concepută ca schit de călugărițe, Mănăstirea Ostrov a devenit mănăstire propriu-zisă abia în secolul XIX.
• Tradiții locale: Mănăstirea este renumită pentru mierea produsă de maici, considerată a fi un produs natural de calitate superioară.
• Pellegrinaje: Pe lângă hramul principal, Nașterea Maicii Domnului, pelerinii vin la mănăstire și pentru icoanele făcătoare de minuni.

Informații practice

• Program: Mănăstirea este deschisă publicului zilnic, cu program de vizitare stabilit (verificați înainte de vizită).
• Cazare: Unele mănăstiri din România oferă cazare pelerinilor contra unei donații.
• Evenimente: Mănăstirea poate organiza evenimente speciale, precum concerte de muzică bisericească.

Recomandări

• Vizitați mănăstirea pentru a admira arhitectura sa deosebită și frescele valoroase.
• Participați la o slujbă religioasă pentru a experimenta atmosfera spirituală a locului.
• Vizitați muzeul mănăstirii pentru a descoperi icoane vechi și obiecte de cult.
• Relaxați-vă în împrejurimile liniștite ale mănăstirii.

Sursa foto: Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Vâlcea