Manastirea Bistrita se află în satul Bistrita, care aparține de comuna Costesti, din județul Valcea. Manastirea Bistrita datează din jurul anului 1490. Prima atestare documentară a mănăstirii este păstrată în “Hrisovul de danie” datat 16 martie 1494 și aparținând lui Vlad Vodă Călugărul.

Biserica actuală este construită în stil neogotic, cu dimensiuni generoase, având aspect de catedrală. Printre elementele decorative valoroase din interior se remarcă icoana cu șase fețe, pictată de un călugăr în 1833, reprezentând pe o parte pe Iisus Hristos, Sfânta Maria și Sfântul Ion, iar pe cealaltă parte pe sfinții mucenici Vasile, Grigore și Ioan.

În 1509, Mihnea Vodă a distrus mănăstirea din temelii în lupta sa împotriva Craioveștilor și a mănăstirii lor. Documentele vremii atestă faptul că Mihnea Vodă a luptat împotriva Craioveștilor și a mănăstirii lor. Mănăstirea a fost reconstruită de către boierii Craiovești între anii 1515-1519, în timpul lui Neagoe Basarab.

Până în 1948, aici au funcționat diverse școli, în special pentru fete. Între anii 1877 și 1888, în timpul Războiului de Independență, în mănăstire a funcționat un spital militar, iar între anii 1883 și 1898, o școală militară. În mănăstire a existat de asemenea un atelier renumit pentru confecționarea covoarelor “persane” și un dispensar.

Din 2003, s-a deschis în incinta mănăstirii Bistrita un Muzeu al tiparului și cărții bisericești valcene, precum și un atelier de pictură bisericească neobizantină. În mănăstire se organizează simpozioane, conferințe, cursuri pentru pregătirea ghizilor și alte evenimente culturale și religioase.

Obiective principale de vizitat la Manastirea Bistrita:
În interior se află și moaștele Sfântului Grigore Decapolitul (sfânt ce a trăit în Asia Mică în jurul anului 780 d.Hr.), aduse aici de către Barbu Craiovescu, la scurt timp de la ctitorire. În anii domniei lui Constantin Șerban, zis Carnul (1654-1658), soția voievodului, doamna Bălașa, a comandat meșterilor argintari brașoveni o raclă aurită în care s-au așezat Sfintele moaște ale Sf. Grigore Decapolitul. Racla a fost din nou aurită în anul 2005.

Cheile Bistriței, cu o lungime de 600 de metri, reprezintă cele mai înguste chei în calcar din țară și au fost desemnate rezervație naturală.

Drumul forestier care străbate Cheile Bistriței urcă către izvoarele Bistriței din Munții Căpățânii, sub vârful Zmeuratului, având o altitudine de 1938 m. Aceste chei se disting prin spectaculozitatea lor, evidențiindu-se prin frumusețea reliefului, a florei și a faunei. Vegetația specifică Cheilor Bistriței cuprinde peste 450 de specii de plante.

Printre obiectivele turistice din zonă se numără Mănăstirea Bistrița, Peștera Liliecilor, Peștera Ursilor, alături de numeroase trasee turistice. Pe traseul unui drum forestier se află Mănăstirea Arnota, o ctitorie a domnitorului Matei Basarab. Legenda spune că acesta ar fi construit mănăstirea pentru că, înainte de a deveni domnitor, s-ar fi salvat de turci ascunzându-se în tufișurile din zonă.

Informații utile:
Orașul Râmnicu Vâlcea se află la doar o oră distanță de Cheile Bistriței, facilitând accesul către această atracție naturală impresionantă.

Mănăstirea Arnota se află în apropierea orașului Râmnicu Vâlcea, la doar 37 de kilometri distanță. Ctitorită de Matei Basarab în anii 1633, mănăstirea își are rădăcinile pe ruinele unor biserici mai vechi încă necunoscute. Constantin Brâncoveanu a contribuit semnificativ la înfrumusețarea mănăstirii, adăugând pridvorul, turla și realizând cea mai importantă operă a ei, catapeteasma.

Desigur, Mănăstirea Arnota nu impresionează prin dimensiuni, dar arhitectura sa simplă și distinctă, cu o turlă înaltă și un pridvor care păstrează stilul brâncovenesc, o fac una dintre cele mai interesante și valoroase mănăstiri din țară. Picturile sale sunt remarcabile, iar pe ușă se regăsesc inscripții în slavonă semnate de Constantin Brâncoveanu.

În timpul domniei lui Barbu Știrbei, Mănăstirea Arnota a fost reconsolidată, iar vechile chilii au fost demolate pentru a face loc altor lăcașuri pentru cei dedicati mănăstirii.

Obiective principale de vizitat la Mănăstirea Arnota:
În interiorul mănăstirii, se găsește mormântul lui Matei Basarab.

În apropierea Mănăstirii Arnota, puteți vizita și alte obiective turistice, precum Mănăstirea Bistrița, Schitul Păpușa, Cheile Bistriței și Peștera Liliecilor.

Contact Mănăstirea Arnota din satul Bistrița:

• Tel: 0745-075.225, Maica Stareță Ambrozia
• Email: mon_arnota@yahoo.com
• Web: www.manastirea-arnota.ro

Adresa Mănăstirea Arnota din satul Bistrița:

• Localitate: satul Bistrița, comuna Costești, județul Vâlcea
• GPS: 45.196676, 24.044695

Cum se ajunge la Mănăstirea Arnota:
Folosiți DN Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu. Un alt reper pentru a ajunge la Arnota este să porniți dinspre Mănăstirea Bistrița pe un drum de piatră, parcurgând o distanță de 6 kilometri.

Muzeul Trovantilor se află pe D.N. 67, în apropierea intrării în comuna Costești, Ramnicu Vâlcea. Asociația Kogayon a preluat responsabilitatea pentru această zonă naturală protejată, cunoscută sub denumirea de Muzeul Trovantilor.

Rezervația a fost înființată pe baza Avizului Academiei Române, emis de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, sub numărul B 1125 / 05 aprilie 2005, și acoperă o suprafață de 1,1 hectare. Trovantii, incluși pe lista geotopurilor din România, au fost descoperiți în 1994 de către un grup de arheologi.

Potrivit unor documente, acum peste șase milioane de ani, zona în care se află muzeul arăta complet diferit față de prezent. Se spune că această zonă era o deltă, iar cariera actuală s-a format prin depunerea succesivă a materialului transportat de pe continent.

Locuitorii locali au creat un mit despre “pietrele care cresc” sau “pietrele vii”. Conform tradiției, bătrânii afirmă că aceste pietre se nasc și cresc după fiecare ploaie, iar unii le atribuie chiar energii negative.

Informație utilă:
Termenul “trovant” este specific literaturii geologice române și a fost introdus de Gh. Murgoci în lucrarea “Tertiarul din Oltenia, 1907”.