Peștera Izbucul Cotețul Dobreștilor este amplasată la aproximativ 4 km de comuna Gărda de Sus, în județul Alba. Accesul se realizează din centrul comunei Garda de Sus, urmărind malul stâng al Gardei Seci, pe o distanță de aproximativ 500 de metri, până la confluența cu Valea Ordancusa.

Intrarea în peșteră are o lățime de 10 metri și o înălțime de 4 metri și se află la baza unui perete înalt de calcar. Lungimea totală a peșterii este de 510 metri.

Izbucul Cotețul Dobreștilor reprezintă locul unde apele subterane ce drenează Platoul Ocoale ies la suprafață, săpând în decursul timpului marile goluri subterane ale Ghețarului Scărișoara, Peșterii Pojarul Politei și ale Avenului din Sesuri. La câțiva metri de la intrare se află un lac de sifon, explorat cu ajutorul scafandrilor autonomi.

Izbucul poate fi observat fără probleme, însă peștera inundată prin care curge apa poate fi explorată doar de speologi antrenați și echipați cu aparatură de scufundare autonomă.

Situată pe teritoriul comunei Gărda de Sus, în județul Alba, peștera Poarta lui Ionele este locul în care ies la lumină apele ce se pierd în ponoarele și dolinele de pe Valea Oarba dintre Iapa (Dealul Frumos) și cătunul Mununa. Peștera, deși nu impresionează prin dimensiuni, oferă o experiență atrăgătoare, mai ales datorită cascadei de tuf formată de apele care curg din ea. Ea se prezintă sub forma unei galerii înalte și este lipsită de formațiuni concretionare specifice pesterilor.

Cu o lungime de aproximativ 131 de metri, peștera este ușor de străbătut și accesibilă oricărui turist. În apropiere se găsește și peștera Ghetarul de sub Zgurăș.

Recent, Peștera Poarta lui Ionele a fost reamenajată cu un pod de lemn peste Valea Ordancusei, un pod peste pârâul ce iese din peșteră, scări de beton/metal și balustrade pentru a facilita accesul turiștilor. Aceasta adăpostește două colonii de lilieci protejați cu strictețe în cadrul Uniunii Europene, respectiv liliecii cu aripi lungi. În peșteră au fost de asemenea identificate diverse specii de fauna subterană, precum chilopode, lepidoptere, diptere, troglobion, arahnide, copepode etc.

Peștera Ghețarul de la Scărișoara este un punct principal de atracție pentru turiștii care vizitează sistemul carstic Scărișoara. Intrarea în Ghețarul de la Scărișoara este impresionantă, realizându-se printr-un aven cu un diametru de 60 de metri, amplasat în crestele munților și în inima pădurii. În mijlocul peșterii se află un ghețar cu un volum de 75.000 de metri cubi, cu o vechime de peste 4.000 de ani, conform atestărilor documentare.

Ghețarul de la Scărișoara cuprinde mai multe săli care pot fi vizitate de turiști, iar călătoria se încheie în sala Biserica, denumită și capăt de drum al peșterii. Sălile Mare și Biserica sunt echipate cu amenajări realizate de om, inclusiv scări metalice și podele de lemn. Cu toate acestea, este recomandat să aveți echipament special pentru protecție împotriva frigului, deoarece temperaturile sunt în general negative. Când vizitați Ghețarul de la Scărișoara, se recomandă să solicitați ghidajul unui ghid, deoarece accesul în interiorul peșterii este restricționat în absența acestuia.

Bine de știut:
Pentru a obține o imagine mai plăcută a peșterii Ghețarul de la Scărișoara, specialiștii apreciază că este indicat să o vizitați în ultimele luni ale iernii, pentru a observa o frumusețe cu adevărat remarcabilă.

Cum se ajunge la Ghețarul de la Scărișoara:
Pentru a ajunge în ghețar, trebuie să parcurgeți o altitudine de 1165 de metri pe Creasta Parjolii. Ghețarul de la Scărișoara poate fi vizitat pornind de la comuna Garda de pe Valea Arieșului Mare, fiind situat la aproximativ 30 de kilometri în amonte de Câmpeni, pe DN75.