Construită în anul 1530 în satul Probota, județul Suceava, de către domnitorul Petru Rareș, Mănăstirea Probota reprezintă una dintre cele mai semnificative mănăstiri ortodoxe din România.
Mănăstirea Probota a avut o semnificație aparte pentru domnitorul Ștefan cel Mare, deoarece aici se odihneau osemintele mamei sale.
Ansamblul monahal este caracterizat de zidurile înalte de apărare de 6 metri, turnurile patrate și Casa Domnească, completând aspectul arhitectural cu elemente specifice arhitecturii civile din Moldova. Acestea sunt printre puținele structuri care au supraviețuit din secolul al XVI-lea în regiune.
Pictura interioară datează din anul 1532 și dezvăluie un program iconografic deosebit, cu compoziții neobișnuite și o abordare originală a temelor canonice. Aceasta constituie un grupaj unic în Moldova și adaugă o notă distinctivă Mănăstirii Probota.
Pictura exterioară, tot din 1532, a suferit trecerea timpului, dar evidențiază eleganța desenului și transparența culorilor, încadrându-se în stilul specific bisericilor bucovinene.
Mănăstirea Probota se remarcă ca unul dintre cele mai frumoase monumente de artă medievală din România. Aici au activat cunoscuții cărturari Grigore Roșea, Gheorghe Movilă, Teodosie Barnovschi și, în mod special, mitropolitul Dosoftei.
Program
sâmbătă | 07–21 |
duminică | 07–21 |
luni | 07–21 |
marți | 07–21 |
miercuri | 07–21 |
joi | 07–21 |
vineri | 07–21 |