Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța a fost înființat în anul 1878, însă nu a avut un sediu stabil decât începând cu anul 1914. Muzeul este găzduit într-o clădire monumentală (fostul sediu al primăriei din Constanța), construită între anii 1911-1921 de către arhitectul Vasile Ștefănescu. Este a doua instituție de acest fel din România (după cea din București), având un patrimoniu impresionant și o bună reprezentare a istoriei Dobrogene din paleolitic și până în prezent.

Construcția masivă și impunătoare se înscrie în seria edificiilor publice construite în stil neoromânesc: loggia ritmată de coloane, bogat decorată la bază și capitel, care susține o arcadă cu deschiderea semicirculară, puternic subliniată prin benzi cu decoratie. Intrarea și cele două ferestre ale corpurilor laterale mai avansate au ancadramente din piatră. Orizontalitatea riguroasă a clădirii este subliniată printr-un brau masiv de piatră brută.

Bine de știut:
Dintre exponatele celebre enumerăm: zeița Fortuna cu zeul Pontos, doi protectori ai orașului și portului, gânditorul de la Hamangia și femeia. Sala este dedicată poetului Publius Ovidius Naso.