Mănăstirea ortodoxă Jitianu se află în satul Braniste, județul Dolj, și are ca hramuri “Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” și “Sfântul Prooroc Ilie”. În secolul al XIV-lea, după victoria de la Rovine, Mircea cel Bătrân a ridicat o bisericuță din lemn, însă aceasta a fost atestată documentar abia în secolul XV.
Biserica a fost construită în formă de cruce, având o singură cupolă cilindrică. Clopotnița, adăugată bisericii în partea de apus, reprezintă o construcție mai recentă, probabil datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în stil brâncovenesc. Silueta masivă a bisericii conferă acesteia o aparență aparte.
De-a lungul timpului, biserica a fost supusă unor lucrări de restaurare în anii 1717, 1852, 1910, 1926 și 1958. În prezent, în incinta mănăstirii este adăpostită o colecție valoroasă de icoane realizate pe lemn și sticlă. La intrarea în curtea mănăstirii, lângă livada de pruni, se găsește și o plantare de duzi a lui Cuza, declarată monument istoric și îngrijită cu atenție.
Istoricul Mănăstirii Jitianu din satul Braniste este marcat de evenimente istorice semnificative. În anul 1877, în timpul Războiului de Independență, biserica mănăstirii a fost folosită ca depozit de obuze, iar chiliile au fost transformate în spital pentru ostașii români răniți pe front. Numeroși soldați români au fost înmormântați în curtea mănăstirii, iar astăzi aceasta se poate observa prin crucile așezate în spatele bisericii. După război, mănăstirea a fost inclusă în lista monumentelor istorice, însă a fost total ignorată și lăsată în paragină.
