Biserica fortificată Sfânta Precista din Galați este cel mai vechi monument istoric al orașului, fiind sfințită ca lăcaș de cult în septembrie 1647, în timpul domnitorului Vasile Lupu. În secolul al XVII-lea, aceasta îndeplinea o dublă funcție: lăcaș de cult și cetate de apărare împotriva cotropitorilor.
De-a lungul timpului, Biserica fortificată Sfânta Precista a trecut prin numeroase încercări: a fost arsă de turci, distrusă în războaiele ruso-otomano-austriece și jefuită. Abia în anul 1831 a fost restaurată pentru prima dată. Arhitectura este românească și prezintă elemente specifice. Turnul este prevăzut cu o cameră pentru ascunderea valorilor, cu două metereze și o ușă de acces. Al doilea nivel este prevăzut cu ferestre și metereze. Un alt element de apărare este podul întărit, alcătuit din două părți, una deasupra naosului și alta deasupra altarului, având 28 de metereze.
Se spune că există un tunel secret sub Dunăre, de la Biserica fortificată Sfânta Precista din Galați până pe malul celălalt al fluviului, utilizat pentru a ascunde bunurile și pentru a scăpa de atacurile vrăjmașilor. În perioada 1991-1994 a avut loc ultima consolidare a lăcașului de cult.