Cetatea din Bologa se găsește în inima localității cu același nume, în județul Cluj. Prima atestare documentară a localității Bologa datează din 1304. Ca punct strategic pe drumul către Oradea, cetatea a îndeplinit un rol crucial, oferind, în același timp, adăpost populației locale în perioadele dificile din istorie.

Construită pentru a supraveghea drumul de la Oradea către Ardeal, Cetatea Bologa a devenit și un refugiu important pentru locuitorii zonei. În ciuda ordinului sultanului de a o demola, cetatea a rezistat inițial, dar a fost ulterior distrusă de explozii, lăsând în urmă doar un colț al zidului de apărare și turnul. În mijlocul secolului XX, turnul și-a pierdut acoperișul, probabil ultimul element din lemn al ruinelor. Singurul vestigiu rămas astăzi este piatra.

Bine de știut:
Ruinele cetății pot fi încă observate în zona denumită “Grădiște”, chiar dacă cea mai mare parte a teritoriului a fost folosită în scopuri agricole. În apropierea cetății se găsesc și ruinele unei băi romane. Pe malul opus al râului Hent se află o altă fortăreață, cunoscută timp de mai multe secole sub numele de Sebeswar, menționată pe majoritatea hărților Evului Mediu ale zonei.

Lacul de acumulare Dragan se situează la o distanță de 25 de kilometri de drumul E60, accesul făcându-se fie de la Bucea, cu o distanță de 25 de kilometri, fie între Ciucea și Poieni, la doar 20 de kilometri.

Barajul Dragan, cunoscut și sub denumirea de Barajul Floroiu, are rolul de a reține apele râurilor Dragan și Sebesel și este amplasat imediat în aval de confluența celor două râuri. Construit în beton și finalizat în 1987, barajul atinge o înălțime de 120 de metri și o deschidere la coronament de 424 de metri. Dispune de un descărcător de suprafață cu cinci deschideri și două goliri de fund.

În condiții optime, Lacul Dragan acoperă o suprafață de 292 de hectare și conține 112 milioane de metri cubi de apă. Apa lacului este utilizată pentru producerea de energie electrică, controlul inundațiilor și irigații.

Lacul de acumulare găzduiește diverse specii de pești precum cleanul, mreana, pastravul indigen, pastravul curcubeu și chiar pastravul auriu, oferind astfel un cadru minunat pentru pescarii care doresc să se relaxeze în această zonă.

Drumul forestier de-a lungul lacului de acumulare duce către alt drum din valea Iadului, la Remeti. De acolo, se poate continua călătoria către Stana de Vale, iar pentru iubitorii de drumeții, drumul este deschis pentru traseele din zona Bihor-Vladeasa.