Biserica Sfântul Anton din București, cunoscută și ca Biserica Curtea Veche sau Biserica Domnească, este un monument medieval din Centrul Vechi. Numele ei liturgic este Biserica Buna Vestire, iar al doilea ocrotitor este Sfântul Cuvios Antonie cel Mare. Ridicată în secolul al XVI-lea pentru Curtea Domnească, biserica este considerată de Repertoriul Arheologic Național cea mai veche biserică cunoscută din București.
Istoria locului se citește atât în ziduri, cât și în numele folosite astăzi. Biserica a trecut prin incendii, extinderi și restaurări, iar forma pe care o vedem a fost readusă aproape de planul inițial în urma lucrărilor din anii 1928–1935.
Cuprins articol
Unde se află Biserica Sfântul Anton
Adresa este Strada Franceză nr. 33, Sectorul 3, București. Fișa Institutului Național al Patrimoniului plasează biserica în Centrul Vechi, la est de situl Curții Vechi. Se află la mică distanță de Hanul lui Manuc și de străzile istorice din Lipscani, așa că poate fi inclusă ușor într-o plimbare pietonală prin centrul orașului.

Istoria Bisericii Sfântul Anton de la Curtea Veche
Biserica Sfântul Anton a fost zidită în timpul domnitorului Mircea Ciobanul, în secolul al XVI-lea, ca biserică a Curții Domnești. Repertoriul Arheologic Național indică intervalul 1545–1559 și notează că edificiul a fost ridicat pe locul unui lăcaș mai vechi, din lemn. Biserica avea hramul Buna Vestire; numele „Curtea Veche” o leagă de fosta reședință domnească din apropiere.
- Secolul al XVI-lea: biserica de zid este construită pentru Curtea Domnească, în vremea lui Mircea Ciobanul;
- 1715: domnitorul Ștefan Cantacuzino reface pictura și adaugă portalul de piatră sculptată de la intrare;
- 1758: Constantin Mavrocordat mărește lăcașul cu două paraclise; în curte sunt vizibile urmele fundațiilor;
- 1847–1852: după incendiul din 1847, pictura este refăcută, iar la târnosirea din 1852 se adaugă hramul Sfântului Antonie cel Mare;
- 1928–1935: restaurarea coordonată de arhitectul Horia Teodoru readuce biserica aproape de înfățișarea sa originară;
- 2008: biserica primește demnitatea de Paraclis Patriarhal.
Hramul Sfântului Anton vine de la o altă biserică, aflată în apropiere, care a ars în incendiul din 23 martie 1847. Icoana Sfântului Antonie cel Mare a fost salvată și se păstrează la biserica de la Curtea Veche, potrivit relatării Arhiepiscopiei Bucureștilor. De aceea, numele „Sfântul Anton” s-a impus în uzul bucureștenilor, deși hramul istoric principal rămâne Buna Vestire.
Arhitectură și repere de interior
Biserica Sfântul Anton are un plan trilobat, cu aproximativ 25 de metri lungime și 8 metri lățime la exterior, potrivit documentării AGERPRES. Fațadele combină fâșii de cărămidă aparentă cu porțiuni tencuite; sub cornișă se află ocnițe decorative, iar contraforturile sprijină zidurile. Aceste detalii dau clădirii o expresie distinctă în peisajul dens al Centrului Vechi.
La intrare, portalul de piatră sculptată amintește de intervenția din 1715. În interiorul Bisericii Sfântul Anton se află mormântul lui Mircea Ciobanul, unul dintre reperele istorice importante ale lăcașului. Pictura restaurată și catapeteasma completează spațiul de rugăciune; pentru detaliile artistice, e util să privești monumentul ca pe o clădire care a păstrat urme din mai multe epoci, nu ca pe un ansamblu rămas neschimbat din secolul al XVI-lea.
Restaurarea din 1928–1935, coordonată de Comisia Monumentelor Istorice, a avut un rol important în aspectul actual. Lucrări ulterioare au reparat și consolidat biserica, iar între 2007 și 2009 au avut loc intervenții de restaurare și reamenajare. Paraclis Patriarhal este rangul bisericii, acordat de Patriarhul României în 2008.
Ce poți vedea la vizită
- Portalul sculptat: observă ancadramentul de piatră adăugat la începutul secolului al XVIII-lea;
- Zidăria exterioară: urmărește alternanța cărămizii cu tencuiala, ocnițele și contraforturile;
- Mormântul ctitorului: în interior se află mormântul domnitorului Mircea Ciobanul;
- Icoana Sfântului Antonie: este asociată cu istoria hramului secundar al bisericii;
- Urmele paracliselor: în curte se disting fundațiile celor două adaosuri menționate în documentul din 1758.
Biserica este un lăcaș de cult activ. Dacă o vizitezi în timpul slujbei, păstrează liniștea și urmează indicațiile personalului bisericesc. Întreabă înainte să fotografiezi interiorul și evită să intri în zonele destinate exclusiv slujitorilor.
Acces și obiective din apropiere
Zona din jurul bisericii este pietonală pe multe străzi și poate fi aglomerată, mai ales în weekend și la sărbători. Pentru transport public, verifică ruta actualizată către Centrul Vechi înainte de plecare; pentru automobil, ține cont că accesul și parcarea în zonă sunt limitate. Programul de acces în biserică se poate schimba în funcție de slujbe, așa că verifică informația direct la parohie.
Poți continua plimbarea spre Hanul lui Manuc sau poți explora Muzeul Curtea Veche – Palatul Voievodal. Pentru o oprire pe Lipscani, consultă și ghidul nostru despre Hanul cu Tei.
Întrebări frecvente
Care este numele oficial al bisericii?
Lăcașul este Biserica Buna Vestire de la Curtea Veche, cunoscută și ca Biserica Sfântul Anton sau Biserica Domnească de la Curtea Veche. Hramul Sfântului Antonie cel Mare a fost adăugat în secolul al XIX-lea.
Când a fost construită Biserica Sfântul Anton?
Biserica a fost ridicată în secolul al XVI-lea, în timpul domniei lui Mircea Ciobanul, între 1545 și 1559. A fost construită ca lăcaș al Curții Domnești, pe locul unei biserici mai vechi din lemn.
Unde este Biserica Sfântul Anton din București?
Se află pe Strada Franceză nr. 33, în Centrul Vechi al Bucureștiului, la est de situl Curții Vechi și aproape de Hanul lui Manuc.
Se găsește mormântul lui Mircea Ciobanul în biserică?
Da. Mormântul ctitorului, domnitorul Mircea Ciobanul, se află în interiorul bisericii.
Care este programul de vizitare?
Biserica este un lăcaș de cult activ, iar programul poate depinde de slujbe și de activitățile parohiei. Verifică informațiile actuale direct la parohie înainte de vizită.
Surse utile
Reperele istorice au fost confruntate cu fișa Repertoriului Arheologic Național, cu prezentarea Arhiepiscopiei Bucureștilor și cu documentarea AGERPRES despre Biserica Sfântul Anton – Curtea Veche.


