Cheile Oltetului se găsesc în comuna Polovragi, din județul Gorj, întinzându-se pe o distanță de doi kilometri.

Rezervația naturală Cheile Oltetului a fost desemnată, prin legea din anul 2000, arie naturală protejată de interes național, cu o suprafață de 150 de hectare, care include și Pestera Polovragi, o altă arie naturală protejată de interes național. Râul Oltet separă Munții Căpățânii la est de Munții Parâng la vest, iar distanța dintre ei este, în unele locuri, de ordinul metrilor sau chiar a zecilor de centimetri. Acest râu a săpat în trecut și Pestera Polovragi, situată aproximativ la 200 de metri de intrarea în chei, pe versantul stâng.

Bine de știut:
Accesul la Cheile Oltetului se poate face de pe DN 67, care leagă Râmnicu Vâlcea de Târgu Jiu. La aproximativ 2 kilometri după comuna Polovragi, drumul se bifurcă, ducând fie către Mănăstirea Polovragi, ușor vizibilă în față.

Manastirea Polovragi se află la poalele muntelui Piatra Polovragilor, la marginea localității Polovragi, în județul Gorj.

Biserica Manastirii Polovragi este construită în stil bizantin și prezintă o formă trilobată, cu abside laterale, realizată într-o simetrie proporționată, având dimensiunile de 22 metri lungime, 10 metri lățime și 20 metri înălțime. Ca elemente arhitectonice remarcabile se evidențiază braul exterior orizontal, rotunjit, încadrat în cărămizi așezate în zimți. În timpul restaurării din perioada lui Constantin Brâncoveanu, s-a adăugat un pridvor deschis, în stil brâncovenesc. Biserica este acoperită cu piatră provenită din Alunu-Valcea.

Pictura bisericii este deosebit de importantă, atât în ceea ce privește iconografia, cât și execuția tehnică.

De menționat este faptul că Manastirea este clasată ca monument istoric cu codul LMI GJ-II-a-A-09356.

Istoricul Manastirii Polovragi din comuna Polovragi este bogat și cuprinde 500 de ani de existență (1505). Este o mănăstire de maici și poartă hramul Adormirii Maicii Domnului. Cetățeni ai acestui lăcaș au fost Radu și Patru, fiii lui Danciul Zamona, menționați într-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de către voievodul Basarab cel Tânăr (1477-1481). În 1629, în timpul domnitorului Alexandru Ilies, mănăstirea ajunge în posesia banului Craiovei Paraianu Milescu. Cu sprijinul domnitorului Matei Basarab, Danciu Paraianu reface așezământul în 1643, iar Sfântul Constantin Brâncoveanu adaugă pridvorul, clopotnița și zidul de incintă.

Peștera Polovragi este amplasată pe malul stâng al Oltetului, la o altitudine de 670 de metri și la o înălțime de 20 de metri față de talvegul râului. Ea se află la 6 km nord de DN 67 Târgu-Jiu – Râmnicu Vâlcea și la 500 de metri de Sfânta Mănăstire Polovragi. Peștera a fost modelată de apele Oltetului în banda de calcar jurasic din sudul Munților Parâng și Căpățânii.

Aceasta este una dintre cele mai mari peșteri din țara noastră, având o lungime de peste 9300 de metri (împreună cu galeriile laterale) și ocupând locul 5 în clasamentul lungimii printre peșterile din țară. Structura sa constă într-o galerie principală orizontală, din care se desprind, în special în prima și ultima sa porțiune, mici galerii laterale, multe dintre ele fiind colmatate cu aluviuni.

Istoricul Peșterii Polovragi din comuna Polovragi:
Peștera Polovragi a fost cunoscută din timpuri străvechi, iar cercetările arheologice au scos la iveală urme materiale încă din epoca bronzului.