Situat în localitatea Macea, județul Arad, Castelul Macea este un monument istoric și arhitectonic deosebit. Împrejmuit de un parc dendrologic care acoperă o suprafață de 17 hectare, castelul se bucură de o ambianță încântătoare. Parcul se remarcă prin prezența unor specii de arbori și arbusti remarcabili, precum Ginko biloba (arborele pagodelor), Taxus baccata (Tisa), Juglans nigra (nucul negru), Corila colurna (alunul turcesc).

În incinta parcului se găsește și monumentul și mormântul comun al generalilor Damjanics și Lahner din armata revoluționară maghiară, executați la Arad în 1849. Ansamblul castelului, cu cele două corpuri de clădire, clădirile anexe, bazinul de înot, grădina cu sere și parc dendrologic, constituie o atracție remarcabilă pentru cei pasionați de istorie, frumusețe și artă.

Istoricul Castelului Macea din localitatea Macea:
Construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în stil neoclasic, Castelul Macea a fost edificat în două etape și are o configurație în forma literei “L”. Prima parte, decorată cu stema familiei Cernovici pe frontispiciu, datează dinainte de 1862 și precede o clădire din secolul al XVIII-lea. Aripa dreaptă, dincolo de turn, a fost ridicată între 1862 și 1886, când i-au fost adăugate și clădirile anexe. Începând cu anii 1956-1957, castelul a fost supus unor lucrări de restaurare.

Situată în vatra comunei Macea, la 23 km de orașul Arad, Grădina Botanică a Universității de Vest „Vasile Goldiș” se întinde pe o suprafață de 21,5 ha și reprezintă o importantă bază didactică și de cercetare pentru studenții și corpul didactic de la facultățile de profil ale Universității. Deși amenajată ca un tot unitar, grădina botanică evidențiază trei părți distincte.

Prima parte, cu o suprafață de aproximativ 10 ha, include diverse amenajări destinate publicului larg.

A doua parte ocupă 3,5 ha și cuprinde colecția dendrologică, de o mare valoare științifică, destinată specialiștilor în domeniu. Accesul publicului larg în acest sector se face doar în grupuri, sub îndrumarea unui ghid.

Ultima parte acoperă o suprafață de aproximativ 8 ha și include porțiuni cu vegetație forestieră, speciile lemnoase predominante fiind stejarul, salcamul, artarul, stejarul roșu, sambovina americană și altele.

La intrare, vizitatorul este întâmpinat de un alpinariu care conține câteva specii de plante și arbori ocrotite de lege (tisa veche de 350-400 de ani, cvercinee etc.).