Teatrul Național din Caracal a fost edificat în perioada 1896-1901, după proiectele arhitectului austriac Franz Bileck. Clădirea teatrului se află pe un teren în pantă, dispus pe direcția nord-sud, și este structurată în mod clasic în trei corpuri strâns interconectate funcțional: corpul A, cu accesul publicului și foyerele principale la parter și etaj; corpul B, care găzduiește sala de spectacole cu loje laterale, balcon și galeria superioară a sălii; și corpul C, dedicat scenei, incluzând turnul scenei, cabinele actorilor și restul anexelor.
Concepută în stil baroc, clădirea impresionează prin bogăția ornamentelor, incluzând coloane, capiteluri, balcoane, cupole și frize, dar cu un accent special pe holul principal. Teatrul a fost închis în anul 1987, în urma unui incendiu care a afectat interiorul, și a fost redeschis în anul 2009.
Pe scena Teatrului Național din Caracal au evoluat personalități marcante ale culturii române, precum George Vraca, Grigore Vasiliu Birlic, Dina Cocea, Eugenia Zaharia sau Remus Comaneanu. De menționat că, în trecut, marele compozitor George Enescu ar fi susținut aici concerte, iar în incinta teatrului au avut loc conferințe susținute de Nicolae Iorga, Xenopol și Octavian Goga, așa cum reiese din documente și din presa vremii. Clădirea, cu istoria sa bogată și personalitățile remarcabile care au pasit pe această scenă, continuă să fie o perlă culturală și istorică în peisajul artistic al Caracalului.
