Muzeul Ștefan cel Mare din Vaslui: O Călătorie Prin Istorie și Etnografie

Înființat în anul 1974, la inițiativa Consiliului Popular al județului Vaslui, Muzeul Ștefan cel Mare are un profil diversificat, combinând elemente de istorie și etnografie. Însă, sectia de Istorie Veche și Arheologie se evidențiază nu doar prin numărul impresionant de peste 18.000 de piese, ci și prin valoarea lor excepțională.

Sectia de Istorie Medievală din cadrul Muzeului Ștefan cel Mare reprezintă o parte prestigioasă a instituției, atrăgând atenția publicului prin patrimoniul deosebit pe care-l găzduiește. Aici, vizitatorii pot descoperi comoara de piese reprezentative ale epocii, cum ar fi monedele și obiectele de podoabă din argint ce fac parte din tezaurele de la Schinetea (sec. XV) și Baltati (sec. XVI).

Epoca domnitorului Ștefan cel Mare este pusă în valoare prin documente emise de acesta în “Curțile Domnești”, obiecte personale, documente istorice, piese de mobilier și fotografii.

Muzeul Ștefan cel Mare din Vaslui se remarcă prin abordarea tematică, rigurozitatea științifică și experiența muzeotehnică, oferind vizitatorilor o călătorie în timp prin bogata istorie și cultură a regiunii.

Secțiile muzeului

Secția de Istorie Veche și Arheologie la Muzeul “Ștefan cel Mare” din Vaslui

Muzeul Județean “Ștefan cel Mare” din Vaslui găzduiește o secție de Istorie Veche și Arheologie, ce reprezintă un pilon fundamental în păstrarea și promovarea bogatei istorii a județului. Această secție deține o colecție impresionantă, formată din peste 18.000 de piese, care sunt de o valoare excepțională din punct de vedere istoric și arheologic.

Aceste artefacte acoperă epoci variate, incluzând istoria străveche, veche și medievală a românilor și evidențiază o continuitate neîntreruptă a așezării populației autohtone în regiunea actualului județ Vaslui. Patrimoniul cultural al acestei secții a crescut constant datorită cercetărilor arheologice sistematice sau de salvare, desfășurate de specialiștii muzeului în colaborare cu reputați cercetători de la instituții de profil.

Piesele expuse acoperă o gamă diversificată, începând cu epoca pietrei, de la nucleele din silex și uneltele de la Malusteni, Blagesti, Balteni, Banca etc. (paleolitic), până la ceramica, uneltele, și, în special, grupurile statuare antropomorfe și zoomorfe de la Dumesti, Schinetea, Blagesti, Igesti, Husi, Oprisita, Rediu, Garceni, Barlalesti, Chetresti, Dragesti, Rates Cuza, Duda-Epureni, Dodesti, Pojorani, Bogdanesti, Oltenesti, Voinesti etc. (neolotic-eneolitic).

Muzeul deține și obiecte de podoabă și cultice de la Albesti, Adjudul Vechi, Suletea, Deleni, Balabanesti, Armasoaia, Rafaila, Pungesti etc. Perioada epocii metalelor este bine reprezentată de descoperiri precum cele de la Poienesti (obiecte de podoabă, monede, ceramică și unelte carpice, bastanice și getice), Fedesti (unelte, ceramică și monede din perioadele Hallstat și La Tène, precum și din cultura geto-dacică), Epureni (obiecte din epoca bronzului, din Hallstat și La Tène) și mai ales Bunesti-Averesti, de unde provin cele două tezaure de obiecte de podoabă și monede de tip Husi-Voinesti, evidențiindu-se verigile, diadema, bijuteriile din aur și margelele din pastă de sticlă.

De asemenea, nu putem să omitem descoperirile din epoca bronzului de la Tacuta, Garceni, Lipovat, Bogdana, Puiesti, Voinesti, Danesti, Rasesti, Tansa, Duda, Pungesti, Arsura, Cretesti, Vutcani, Murgeni, Barzesti, și Vaslui, unde au fost găsite depozite de obiecte din bronz, topoare, sceptre din gresie și obiecte de podoabă.

În perioadele daco-romană, post-romană și a migrării popoarelor, populația autohtonă continuă să locuiască în aceste meleaguri, alături de migratorii care pătrund în zonă. Tezaurele monetare și obiectele de podoabă ale autohtonilor și migratorilor provin din zone precum Suletea, Poienesti, Vaslui, Tanacu, Curteni, Pojorani, Horga, Falciu, Tifesti, Bogdanesti, Dodesti, Curteni, Lipovat, Ivanesti, Crasna, Chircesti etc.

Secolele V-XI sunt bine documentate prin monede izolate și tezaure monetare de la Voinesti, Dodesti, Danesti, Fedesti, Raducani, Falciu, precum și obiecte de tip Dridu de la Dodesti. Obiectele feudale și post-feudale, cum ar fi ceramica, uneltele, obiectele de podoabă, tezaurele monetare, piesele crestine și elementele de artă decorativă găsite la Danesti (sec. XII-XIII), Poienesti (sec. XV), Schinetea (sec. XV), Balteni (sec. XV-XVI), Baltati (sec. XV-XVI), Manastirea Floresti (sec. XVI-XVIII), Vaslui – “Curtile Domnesti” (sec. XV-XIX), Biserica “Sf. Ioan Botezatorul” din Vaslui (sec. XV-XIX) sunt deosebite prin valoarea lor istorică și artistică.

Este de remarcat și ansamblul statuar antropomorf de la Dumesti și idoli din ansamblul statuar antropomorf Dumesti, care sunt exemple importante ale culturii Cucuteni. Cu toate aceste descoperiri valoroase, Muzeul “Ștefan cel Mare” din Vaslui este un reper de prim rang din punct de vedere tematic, științific și muzeotehnic în peisajul cultural și istoric al regiunii.

Istorie Modernă: O Prezentare Detaliată a Evenimentelor Locale

Muzeul “Ștefan cel Mare” din Vaslui servește ca o sursă importantă de informații și educație, iar secția de istorie modernă are ca scop prezentarea evenimentelor locale în contextul istoriei naționale. Această secție oferă o privire cuprinzătoare asupra istoriei Vasluiului, începând cu mișcarea revoluționară din 1848 și până la momentul reintegrării statului român.

Această expoziție cuprinde piese originale în trei dimensiuni, precum și hărți, fotografii și documente care ilustrează participarea vasluienilor la cele mai semnificative evenimente de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Un punct de plecare important în expoziție este perioada alegerilor pentru Divanele Ad-hoc și proclamarea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite la 24 ianuarie 1859. Alexandru Ioan Cuza și soția sa, Elena Cuza, ambii născuți în zonele Vasluiului, au jucat un rol esențial în această perioadă istorică. Elena Cuza, născută Rosetti la Solesti, în apropierea Vasluiului, era o femeie timidă și retrasă, dar de o înțelepciune profundă. A sprijinit hotărât soțul în misiunea sa dificilă, iar numele ei este strâns legat de înființarea Azilului “Elena Doamna” și transformarea palatului de la Ruginoasa în reședința domnească.

Un spațiu considerabil este dedicat Războiului de Independență din 1877-1878, mai ales prin figura legendară a eroului “Penes Curcanul.” Constantin Turcanu, născut în Vaslui, a devenit un simbol al curajului și patriotismului românesc. Monumentul ridicat în cimitirul orașului în memoria eroilor vasluieni a primit numele de “Penes Curcanul” în onoarea sa.

Muzeul adaugă profunzime expunerii prin prezenta vestei împodobite cu decorații purtate de colonelul Eugen Linde, comandantul Regimentului VII “Racova” nr. 25 – Vaslui. În vara anului 1917, acest regiment format din luptători vasluieni a jucat un rol semnificativ în bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, contribuind la victoria finală și la revenirea României în hotarele firești ale neamului românesc.

Secția de istorie modernă din Muzeul “Ștefan cel Mare” din Vaslui oferă o perspectivă bogată asupra evenimentelor istorice care au marcat acest teritoriu, demonstrând contribuția semnificativă a locuitorilor săi la evenimentele naționale importante.

Istorie Medievală: Comoara de Patrimoniu a Muzeului “Ștefan cel Mare”

Sectia de Istorie Medievala din cadrul Muzeului Judetean “Stefan cel Mare” din Vaslui strălucește ca una dintre cele mai prestigioase și fascinante secții ale muzeului, remarcându-se prin valoarea deosebită a patrimoniului său, alcătuit din obiecte care reprezintă mărturii incontestabile ale culturii românești pe meleagurile vasluiene.

Această secție găzduiește o colecție impresionantă de artefacte medievale, care oferă o fereastră captivantă asupra epocii medievale și a contribuției semnificative a Vasluiului la mozaicul istoric românesc. Iată câteva dintre cele mai reprezentative piese și aspecte ale acestei secții:

• Tezaure de la Schinetea și Baltati: Aceste tezaure au oferit o adevărată comoară de monede și obiecte de podoabă din argint datate în secolele XV și XVI.
• Epoca lui Ștefan cel Mare: Documente emise de domnitor la “Curtile Domnesti” din Vaslui, fragmente ceramice, textile și monede din această perioadă, adunate din săpăturile arheologice de la “Curtile Domnesti” Vaslui și de la Biserica “Sf. Ioan Botezătorul” din Vaslui, ctitoria lui Ștefan cel Mare din 1490.
• Manastirea Floresti: Această mănăstire medievală a oferit obiecte valoroase, precum o salbă de aur cu obiecte de podoabă, ceramică și unelte din secolele XVII-XVIII.
• Cultura Spirituală Medievală: Aceasta este reflectată prin prezenta obiectelor asociate unor mari cărturari ca Nicolae Milescu Spătaru și Dimitrie Cantemir, ambii fiind originari din Vaslui. De asemenea, secția găzduiește cărți vechi din secolele XVII-XIX scrise în slavonă și chirilică, obiecte de cult precum cruciulițe, icoane, sfesnice, engolpioane, pocale și potire.

Aceste piese prețioase ilustrează cu măiestrie viața și cultura medievală, atât pe plan local, cât și în contextul istoriei naționale. Această secție reprezintă o veritabilă comoară de patrimoniu cultural și istoric care merită descoperită și admirată.

Etnografie și Artă Populară: O Călătorie în Tradițiile Moldovei prin Expoziția Muzeului “Ștefan cel Mare”

Sectia de Etnografie și Artă Populară, deschisă în anul 1975, ne poartă într-o călătorie fascinantă prin bogăția tradițiilor locale ale Moldovei, în special ale acestui teritoriu mândru și plin de istorie numit Vaslui.

Expoziția sa își are rădăcinile în ocupațiile principale și secundare ale locuitorilor acestei zone binecuvântate cu condiții naturale deosebite: agricultura, creșterea animalelor, pescuitul, albinaritul și viticultura. Aceste tradiții sunt înălțate în slăvi prin peste 800 de piese prezentate în expoziția de bază, multe dintre ele fiind unice datorită funcționalității și esteticii lor deosebite.

Industria casnică textilă, în continuitatea unor tradiții bogate și străvechi, strălucește prin utilizarea pricepută a unei game variate de materii prime. Colecția de textile de interior tradiționale (care include 425 de piese) prezintă obiecte cu funcții utilitare sau ceremoniale precum stergare, fete de masa, fete de perna, prostiri, laicere, scoarte și velite. De asemenea, secția găzduiește piese de port popular din sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, precum și obiecte legate de date calendaristice semnificative și de sărbători religioase, în special cele de iarnă.

Mastile din satul Voinesti impresionează prin originalitatea lor și printr-un stil primitiv care păstrează elemente din preistorie, oferind o imagine fascinantă a tradițiilor locale (170 de piese).

Aceste colecții de etnografie și artă populară dezvăluie aspecte deosebite și locale, furnizând o înțelegere profundă a semnificației “izvorului istoric” al materialelor etnografice din această zonă a Podișului Central Moldovenesc. Prin intermediul acestor artefacte și obiecte de patrimoniu, vizitatorii pot explora moștenirea culturală și artistică care a modelat viața comunităților vasluiene de-a lungul secolelor.

Tezaur, Numismatică și Medalistică: O Colecție Prețioasă a Muzeului “Ștefan cel Mare”

Muzeul “Ștefan cel Mare” găzduiește o colecție impresionantă de monede, medaliile și plachetele, care au o semnificație economică, politică, documentară și artistică deosebită. Aceste artefacte au, de asemenea, o semnificație simbolică și intrinsecă care le conferă o importanță deosebită în patrimoniul cultural național.

Sectia de Tezaur, Numismatică și Medalistică a muzeului este organizată în două planuri distincte. Unul dintre acestea se concentrează pe expunerea tezaurelor și a colecției de monede, acoperind perioade precum cele antice, bizantine, medievale și moderne. Celălalt plan este dedicat expunerii medaliilor și plachetelor, o colecție deosebită donată muzeului vasluian de către doctorul Constantin Teodorescu.

Expoziția începe cu tezaurul de la Fedesti, care adăpostește monede din bronz emise de cetatea Histria, reprezentând capul lui Apollo cu o coroană de lauri pe avers și emblema orașului pe revers, cu vulturul așezat pe un delfin. Acesta este doar începutul unei expuneri captivante care continuă cu prezentarea templului geto-dacic de la Bunesti, care oferă un bogat material arheologic ce atestă nivelul înalt de civilizație materială și spirituală al comunităților geto-dacice din zonă. Printre artefacte se numără obiecte de podoabă lucrate din bronz și argint, precum și obiecte de import, în special din sticlă colorată, dar și fibule, brățări și pandantive din metale precum bronz, argint și fier. De asemenea, expoziția adună o serie de monede dacice de tip Vovriesti și o tetradrahma de la Histria, ilustrând nivelul înalt de civilizație și schimburile comerciale ale vremurilor.

Un punct de atracție deosebit îl reprezintă tezaurul de la Schinetea, care aparține unei familii boierești importante din Moldova de la sfârșitul secolului al XIV-lea și secolul următor.

Monedele venetiene și imitațiile lor reflectă implicarea moldovenilor în schimburile internaționale între Est și Vest, în timp ce cele 59 de aspri turcești atestă intensificarea schimburilor comerciale transdunărene. Colectarea acestor artefacte, de la accesorii vestimentare până la obiecte de podoabă, dezvăluie tehnici de prelucrare a metalelor prețioase precum filigranarea, granulația cu perle de argint, lanturi împletite, incrustații cu email și combinații între metale.

Ultimul adăugat în patrimoniul muzeului este tezaurul de la Baltati, care constă în aproximativ 850 de monede din argint și obiecte de podoabă. Acest tezaur medieval dominat de monedele poloneze din perioada regelui Sigismund al II-lea Augustus, rege al Poloniei și Mare Duce de Lituania. Bijuteriile, realizate din argint, unele folosind tehnica filigran, includ cercei de tampla, fragmente de salba și pandantive. Această colecție oglindește o veritabilă “invazie” de metale prețioase și dezvăluie locul Moldovei în contextul schimburilor comerciale internaționale.

Pentru a păstra și a prezenta aceste obiecte excepționale, piesele din tezaurele menționate anterior au fost restaurate și conservate cu grijă în laboratorul de restaurare – conservare al muzeului.

De asemenea, colecția de medalii și plachete, aflată în patrimoniul muzeului, este rezultatul eforturilor și bunăvoinței doctorului Constantin Teodorescu, un colecționar pasionat. Aceste obiecte sunt expuse tematic, reflectând evenimentele pentru care au fost create. Colecția cuprinde medalii și plachete reprezentând donații ale unor persoane importante și consemnând momente semnificative din istoria regiunii.

Cultură și Civilizație – Celebrități legate de Meleagurile Vasluiene

Muzeul nostru adăpostește obiecte personale, documente, piese de mobilier și fotografii care aparțin personalităților legate de aceste meleaguri prin origini sau prin activitatea desfășurată aici. O vizită la muzeu vă va permite să descoperiți câteva dintre cele mai ilustre personalități din istoria și cultura României.

• Emil Racoviță: Biolog și academician, Emil Racoviță a fost legat de Vaslui prin satul Suranesti, locul unde se afla moșia părinților săi și unde își petrecea vacanțele în timpul școlii. Racoviță a pus bazele biospeologiei și a înființat Institutul de Speologie din Cluj, primul de acest gen din lume. De asemenea, a participat la expediția științifică din Antarctica cu “Belgica”, în calitate de naturalist. În semn de respect pentru acest savant de renume, în Suranesti, în casa familiei, s-a organizat un muzeu memorial în 1958.
• Constantin Tănase: Actor și creator al teatrului românesc de revistă, Constantin Tănase s-a născut la Vaslui și a fondat teatrul de revistă “Carabus”. Prin spectacolele pline de umor și critice la adresa realităților românești, Tănase a dobândit o meritată faimă națională și chiar europeană.
• Valentin Silvestru: Scriitor născut în Vaslui, Valentin Silvestru a absolvit liceul la Iași și a urmat Facultatea de Litere la București. Cu o activitate publicistică bogată și experiență în teatru, cinematografie și educație, a fost inițiatorul și organizatorul Festivalului Internațional de Umor “Constantin Tănase” de la Vaslui.
• Dumitru Bagdasar: Medic și academician, Dumitru Bagdasar s-a născut la Roșiești – Vaslui și a studiat medicina la București și în SUA, unde s-a specializat în chirurgia sistemului nervos. A realizat una dintre primele operații din lume în acest domeniu, împreună cu academicianul Clerexe. S-a stabilit la București, unde a fondat o prestigioasă școală de neurochirurgie, devenind ministru al Sănătății, profesor universitar și autor de studii de specialitate.
• Constantin Prezan: Al doilea maresal al României, după Alexandru Averescu, Constantin Prezan a fost unul dintre comandanții care au asigurat victoriile în Primul Război Mondial, la Marasesti, Marasti și Oituz. Deși s-a născut la Butimanu – Ilfov, a fost legat de meleagurile vasluiene prin moșia sa de la Schinetea, unde și-a construit un conac, unde s-a retras după încheierea războiului. Cu familia sa, Prezan a locuit la Schinetea până la sfârșitul vieții, iar aici și-a găsit odihna veșnică, alături de soția sa, Olga.

De asemenea, Cercul Militar din Vaslui a luat numele marelui Constantin Prezan și în 1934 a cumpărat “Palatul Mavrocordat” pentru activități proprii. În cadrul clădirii, maresalului Constantin Prezan i s-a amenajat o cameră cu tot mobilierul corespunzător, pentru a-i permite să rămână după manifestările organizate cu militarii garnizoanei.

Arta Românească Contemporană – Colecția de Artă „Dr. Constantin Teodorescu”

Expoziția permanentă de artă plastică, intitulată Colecția de artă contemporană „Dr. Constantin Teodorescu”, a fost inaugurată la data de 11 martie 1989, datorită generozității cunoscutului colecționar, Dr. Constantin Teodorescu din Bârlad.

Criticul de artă Valentin Ciucă a subliniat că această inițiativă marchează un moment important în peisajul artistic al Moldovei, validând o opțiune și confirmând o vocație. Opțiunea constă în susținerea artei contemporane fundamentate pe limbajul plastic modern, în concordanță cu tendințele europene, iar vocația constă în disponibilitatea unui mare colecționar de a dialoga cu cultura.

Colecția cuprinde ceea ce putem numi „un echilibru al alternanțelor”, reflectând tendințe și orientări diverse, precum și soluții plastice tradiționale alături de provocările limbajului plastic contemporan. Astăzi, Colecția de artă contemporană „Dr. Constantin Teodorescu” prezintă o succesiune de propuneri care evidențiază particularitățile viziunii artistice. În cele 170 de lucrări de pictură, grafică și sculptură, colecționarul a realizat donații succesive în 1996, 1998, 2003 și 2007, expunându-le în cinci săli ale muzeului. Colecția pune în evidență mărci stilistice inconfundabile, cu referire la maeștri precum Corneliu Baba, Ion Irimescu, Ion Popescu-Negreni, Ion Pacea, Ion Alin Gheorghiu și continuând cu Ion Nicodim, Constantin Piliuță, Vasile Grigore, Sabin Bălașa, Iulia Hălăucescu, Marcel Chirnoagă, Dan Hatmanu, Adrian Podoleanu, Ilie Boca și alții.

Această expoziție de artă contemporană are o semnificație culturală profundă, care nu se rezumă doar la calificativele artiștilor expuși. Variația expoziției reprezintă un indiciu pentru conceptele și viziunile stilistice ce se manifestă în cadrul artei plastice contemporane. Polivalența expresiei artistice constituie un argument puternic în favoarea capacității de sinteză și evocare a artei, reflectând satisfacția unei împliniri spirituale atât a artiștilor, cât și a colecționarului, care a devenit un promotor al culturii.

Dr. Constantin Teodorescu, Colecționar și Om de Cultură:

Dr. Constantin Teodorescu s-a născut la Murgeni, județul Vaslui, pe 30 septembrie 1939. A urmat cursurile Colegiului Național Gheorghe Roșca Codreanu și a absolvit Facultatea de Medicină Generală la UMF Iași în 1964. A ocupat diverse funcții în domeniul medical, ajungând medic specialist de chirurgie generală.

Pe lângă cariera medicală, Dr. Teodorescu a avut o pasiune fără margini pentru cultură. A fost un susținător activ al numeroaselor evenimente științifice și culturale, contribuind la promovarea mai multor artiști plastici, inclusiv din Tecuci și Galați, prin galeriile de artă „N.N. Tonitza” din Bârlad și „Gh. Petrașcu” din Tecuci.

Dr. Teodorescu a colaborat timp de trei decenii cu echipa Muzeului Vasile Pârvan din Bârlad, donând o impresionantă și valoroasă colecție de artă. El a oferit și lucrări de sculptură pentru spațiul public din Bârlad, Vaslui și Brăila, precum și pentru Colegiul Național Gheorghe Roșca Codreanu și Liceul Teoretic Mihai Eminescu din Bârlad. A fost un promotor activ al publicațiilor culturale și a scris editoriale la ziarul Păreri Tutovene, abordând subiecte medicale și culturale.

Datorită eforturilor și implicării sale remarcabile în viața culturală a zonei, Dr. Constantin Teodorescu a fost numit Cetățean de Onoare al municipiului Bârlad. În ultimele două legislaturi, a deținut funcția de consilier local (PSD) și a fost președintele Comisiei de Cultură a municipiului Bârlad.

În 1987, Dr. Teodorescu a donat Muzeului Județean Vaslui un număr de 70 de lucrări de artă plastică, contribuind astfel la crearea unei noi secții de artă contemporană românească. A inițiat și coordonat publicarea mai multor cărți de analiză politică, culturală și socială, precum și albume de prezentare a Bârladului, Vasluiului și Hușului.

Datorită entuziasmului și generozității sale, Dr. Constantin Teodorescu a fost un colecționar cu o pasiune și dedicare necondiționate pentru artă și cultură. Acest om de excepție s-a stins din viață în noaptea de 17/18 august 2011 la Bârlad, lăsând în urmă o moștenire culturală bogată.

CONTACT

• +4.0235-311626
• +4.0235-311626
•  muzeu_vaslui@yahoo.ro

Str. Hagi Chiriac, nr.2, loc. Vaslui, jud. Vaslui