Biserica “Sfânta Treime” din Siret, construită din piatră brută între anii 1354-1358, se remarcă ca una dintre cele mai vechi biserici din țară. Considerată una dintre cele mai valoroase biserici din Moldova, aceasta a avut probabil rolul de paraclis al Curții Domnești.
Dimensiunile modeste ale bisericii sunt impresionante în istoria ei lungă: lungimea de 16,5 m, lățimea de 11 m și grosimea zidului de 1,1 m, cu un soclu de 40 cm înălțime. Structura bisericii constă în două încăperi dreptunghiulare neegale, un pronaos scurt și un naos alungit înconjurat de două abside semicirculare și de un altar. Ceramica colorată și smălțuită, precum caramizile, crucilitele și discurile dispuse artistic, formează o friză frumoasă și interesantă deasupra ferestrelor, ușilor și la partea superioară a clădirii.
Acoperișul bisericii, construit în patru ape, sprijinindu-se pe o cornișă de cărămidă aparentă, adaugă la frumusețea sa. Ferestrele sunt decorate cu discuri ceramice și flori cruciforme, iar biserica deține o lespede funerară frumos decorată cu elemente orientale și gotice.
De-a lungul timpului, biserica a fost restaurată în mai multe rânduri, cu ultima restaurare complexă sub îndrumarea arhitectului Horia Teodoru între anii 1937-1940, readucând-o la aspectul original. Aflată într-o avansată stare de degradare, lucrările de restaurare au fost cruciale pentru conservarea sa.
Istoricul Bisericii “Sfânta Treime” din Siret se leagă de perioada domniei lui Sas Voievod, situându-se între anii 1354-1358. Ulterior, în timpul lui Petru I Mușat (1374-1391), biserica a fost consolidată și a devenit un prototip important pentru stilul moldovenesc dezvoltat în timpul domniei lui Ștefan cel Mare în secolul al XV-lea.